Scandal major în Justiție: CSM acuză o campanie de denigrare, ONG-urile, magistrații și presa denunță „liste negre”
Un conflict fără precedent s-a declanșat în sistemul judiciar după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat, pe 9 iunie, un raport de 76 de pagini în care susține că Justiția din România este ținta unui „atac fără precedent în istoria post-revoluționară”. Documentul nominalizează politicieni, organizații civice și instituții media pe care le acuză că ar fi participat la o campanie de denigrare și decredibilizare a puterii judecătorești.
Printre cei menționați în raport se numără premierul Ilie Bolojan, liderul USR Dominic Fritz, mai mulți reprezentanți ai formațiunii, publicațiile Recorder și G4Media, precum și organizațiile civice Declic și Corupția Ucide. Potrivit CSM, declarațiile și acțiunile acestora ar fi contribuit la afectarea independenței Justiției și la diminuarea încrederii publice în sistemul judiciar.
Declic: „Practici demne de un regim totalitar”
Raportul a stârnit reacții imediate din partea organizațiilor neguvernamentale vizate. Comunitatea Declic a acuzat CSM că a realizat adevărate „liste negre” cu jurnaliști și organizații civice care au criticat problemele din sistemul judiciar.
„CSM a creat un derapaj grav prin întocmirea unor liste cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem. Aceste practici sunt demne de un regim totalitar, nu metode democratice”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Organizația a anunțat că își va continua demersurile în instanță prin care contestă numirea Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
USR: „O hotărâre care împarte presa în bună și rea”
Și Uniunea Salvați România a criticat dur documentul adoptat de Secția pentru judecători a CSM. Reprezentanții partidului susțin că magistrații au dreptul să își apere independența și demnitatea profesională, însă consideră că includerea unor politicieni, partide, jurnaliști și redacții într-un astfel de raport depășește limitele unei reacții instituționale legitime.
USR avertizează că există riscul ca o instituție fundamentală a statului să transforme criticile și opiniile exprimate în spațiul public într-o presupusă campanie coordonată împotriva Justiției, afectând astfel dezbaterea democratică și libertatea de exprimare.
Magistrați contestă susținerea invocată de CSM
Una dintre cele mai controversate afirmații din raport este aceea că aproximativ 84% dintre judecători, respectiv 3.580 de magistrați, ar susține demersul inițiat de Secția pentru judecători.
Mai mulți magistrați au contestat însă această interpretare.
„Afirmația că 3.580 de judecători susțin acest demers este o minciună”, a transmis procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, susținând că în adunările generale ale instanțelor nu a fost discutat raportul de 76 de pagini, ci exclusiv proiectul noii legi a salarizării.
La rândul său, judecătoarea Sorina Marinaș a afirmat că niciun judecător nu a avut cunoștință despre conținutul documentului înainte de adoptarea acestuia și că raportul nu a fost supus votului în adunările generale ale instanțelor. Poziții similare au fost exprimate și de Asociația Forumul Judecătorilor din România, care contestă ideea unei susțineri „cvasiunanime” din partea corpului magistraților.
Presa vizată de raport: „Vom continua să scriem despre Justiție”
Publicațiile menționate în document au respins acuzațiile formulate de CSM și au transmis că își vor continua activitatea jurnalistică ori de câte ori există un interes public legitim.
Jurnalistul Liviu Avram de la G4Media a afirmat că redacției i se reproșează faptul că a scris prea mult despre problemele din Justiție, însă a precizat că subiectul va rămâne în atenția publicației.
Reacții similare au venit și din partea Recorder, care a criticat includerea jurnaliștilor și organizațiilor civice într-un document oficial elaborat de instituția care are rolul constituțional de a garanta independența Justiției.
CSM și Lia Savonea: „Scopul a fost slăbirea puterii judecătorești”
De cealaltă parte, conducerea sistemului judiciar susține că reacția era necesară în contextul unor presiuni constante exercitate asupra Justiției în ultimul an.
Secția pentru judecători a CSM afirmă că sistemul judiciar a fost supus unei campanii de decredibilizare care urmărește modificarea regulilor de funcționare a puterii judecătorești și a anunțat că va informa inclusiv organismele europene cu privire la această situație.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, susține că atacurile la adresa sistemului judiciar au urmărit slăbirea independenței magistraților.
„Scopul acestei manipulări de un an de zile, al acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a declarat Lia Savonea.
Conflictul dintre CSM, o parte a corpului magistraților, organizațiile civice și presa se conturează drept unul dintre cele mai tensionate episoade din Justiția română din ultimii ani și readuce în prim-plan dezbaterea privind independența sistemului judiciar, transparența instituțiilor și dreptul societății de a critica puterea publică într-un stat democratic.
