S&P Global Ratings menține ratingul României la „BBB minus/A-3” și avertizează asupra perspectivei negative
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând în același timp perspectiva negativă. Decizia reflectă atât provocările interne ale economiei, cât și factorii externi care pot influența stabilitatea fiscală a țării.
Conform raportului S&P, deși ritmul de creștere economică a încetinit, iar efectele războiului din Orientul Mijlociu au generat presiuni asupra prețurilor la energie, coaliția guvernamentală de la București este așteptată să continue implementarea măsurilor fiscale planificate. Obiectivul este reducerea deficitului bugetar general la 5,5% din PIB până în 2027, comparativ cu 9,4% în 2024.
Agenția menționează că, deși partidele din coaliție nu sunt în totalitate de acord asupra anumitor măsuri, principalele decizii de consolidare fiscală, inclusiv majorarea TVA și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. În același timp, S&P estimează că economia României va înregistra aproape o stagnare în 2026, pe fondul combinat al consolidării fiscale, erodării salariilor reale și creșterii prețurilor la energie, care pun presiune asupra consumului privat.
Nivelul „BBB minus” reprezintă cel mai scăzut prag al categoriei de investment grade, situând România la un pas de nivelul „junk”, ceea ce indică un risc moderat pentru creditori și investitori. Perspectiva negativă arată că ratingul ar putea fi revizuit în scădere dacă progresele în consolidarea fiscală nu se vor materializa conform așteptărilor.
S&P Global Ratings folosește o scală care variază de la AAA — cel mai înalt rating cu risc de credit minim — până la D, pentru incapacitatea de plată. Fiecare rating poate fi asociat cu o perspectivă pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire, oferind investitorilor o imagine clară asupra evoluției potențiale a riscului de credit.
Această reconfirmare vine într-un context economic complex pentru România, marcat de presiuni inflaționiste persistente, tensiuni geopolitice și necesitatea adoptării unor politici fiscale stricte care să echilibreze stabilitatea finanțelor publice cu protecția consumatorilor și stimularea mediului de afaceri.
