Ministerul Transporturilor estimează finalizarea a 250 km de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul lui 2026

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a făcut un anunț important privind evoluția proiectelor de infrastructură rutieră, menționând că până la finalul acestui an se estimează finalizarea a aproximativ 250–255 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Această țintă ambițioasă vine în contextul discuțiilor purtate cu constructorii principali, printre care și UMB, care se află în fruntea celor mai mari proiecte de infrastructură rutieră din România.
Ministrul a recunoscut că resursele financiare disponibile nu sunt suficiente pentru toate proiectele planificate, numind bugetul actual „modest”. Bugetul inițial propus de 36 de miliarde de lei a fost majorat la 42,014 miliarde lei, cu un supliment de un miliard pentru execuție din programul SAFE, destinat avansurilor pentru constructori. Șerban a adăugat că rectificarea bugetară din vară va permite completarea sumelor necesare pentru derularea proiectelor curente și pentru lansarea altora noi.
În ceea ce privește Autostrada A7, tronsonul Bacău–Pașcani urmează să fie finalizat până la sfârșitul lunii august. Ministrul a clarificat că lucrările beneficiază de finanțare prin împrumuturi și nu din granturi, răspunzând astfel informațiilor recente din mass-media. Această secțiune reprezintă un pas esențial în conectarea regiunilor Moldovei și în reducerea decalajului de infrastructură față de alte zone ale țării.
România dispune în prezent de peste 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres, iar anul 2026 se conturează ca unul dintre cei mai importanți ani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Ministerul Transporturilor acordă atenție și accelerării procedurilor de mediu și autorizare pentru proiectele majore, cum ar fi tronsonul Sibiu–Pitești, astfel încât să fie reduse întârzierile și să fie asigurată finalizarea în timp util a lucrărilor.
Obiectivul autorităților este nu doar să extindă rețeaua, ci și să asigure o infrastructură sigură și modernă, care să îmbunătățească mobilitatea cetățenilor, să crească eficiența transportului de mărfuri și să stimuleze dezvoltarea economică regională. Prin aceste măsuri, România își propune să reducă decalajele de infrastructură și să apropie standardele naționale de cele europene.











