Verificări fără precedent în spitalele publice după ce un chirurg a fost filmat operând la privat în timpul programului
Un caz care a stârnit controverse aprinse în spațiul public a determinat Ministerul Sănătății să anunțe declanșarea unor controale extinse în toate spitalele din țară. Decizia vine după ce un medic angajat în sistemul public a fost surprins desfășurând activitate într-o clinică privată în timpul orelor în care figura la program într-o unitate sanitară de stat.
Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Alexandru Rogobete, situația a devenit publică în urma apariției unui material video în care un medic ortoped de la Spitalul Universitar de Urgență Elias apărea pregătindu-se pentru o intervenție chirurgicală într-o clinică privată. Momentul surprins ar fi coincis cu programul oficial pe care medicul îl avea în spitalul public.
Verificările preliminare efectuate la nivelul unității sanitare au arătat că solicitarea de concediu pentru ziua respectivă nu era înregistrată și nici aprobată în mod oficial. Practic, absența de la serviciu nu avea o justificare administrativă validă, ceea ce a ridicat suspiciuni privind respectarea obligațiilor contractuale asumate față de spitalul public.
Ministrul a ținut să precizeze că activitatea în sistemul privat nu este interzisă medicilor care lucrează în spitalele de stat, însă aceasta trebuie să aibă loc exclusiv în afara programului stabilit prin contractul de muncă. În momentul în care intervențiile din mediul privat se suprapun cu orele plătite din fonduri publice, situația devine problematică atât din punct de vedere etic, cât și legal.
„Nu mai putem trata astfel de situații doar prin recomandări sau apeluri la bună-credință”, a transmis ministrul, subliniind că este nevoie de mecanisme clare de control și sancțiune. El a explicat că fenomenul absențelor nejustificate afectează direct funcționarea sistemului sanitar și încrederea pacienților care depind de serviciile publice.
Un aspect esențial evidențiat de oficial este impactul financiar asupra spitalelor. Unitățile sanitare publice au contracte încheiate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza cărora primesc finanțare pentru serviciile medicale efectiv prestate. Dacă medicii lipsesc de la program și nu acordă consultații sau nu efectuează intervenții, activitatea planificată nu poate fi decontată integral.
În aceste condiții, spitalele înregistrează minusuri bugetare, care ulterior trebuie acoperite din fonduri publice suplimentare. Practic, lipsa de la serviciu a unui cadru medical nu produce doar o problemă disciplinară, ci generează și consecințe financiare ce pot afecta investițiile și dotările unității.
Ca măsură imediată, Corpul de Control al Ministerului Sănătății va începe verificările chiar la Spitalul Elias, urmând să stabilească exact circumstanțele în care s-a produs abaterea. Ulterior, controalele vor fi extinse la nivel național pentru a evalua respectarea programului de lucru în toate spitalele publice.
Pe lângă componenta de control, ministerul analizează și modificări legislative. Se discută acordarea unor competențe sporite managerilor de spitale, astfel încât aceștia să poată interveni rapid în situații similare, inclusiv prin aplicarea unor sancțiuni severe sau desfacerea contractului de muncă în cazuri grave.
Autoritățile susțin că obiectivul acestor măsuri nu este declanșarea unei campanii punitive, ci consolidarea disciplinei și protejarea interesului public. Într-un sistem aflat constant sub presiune financiară, fiecare oră de muncă plătită din bani publici trebuie să fie justificată prin servicii medicale reale oferite pacienților.
