„Marea recalibrare” a salariilor la stat: Ilie Bolojan anunță o reformă cu efecte mixte pentru bugetari
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că noua lege a salarizării unitare, pe care Guvernul și-a asumat să o adopte până la finalul lunii august, va produce o restructurare amplă și profundă a veniturilor din sectorul public. Șeful Executivului a descris procesul drept o „mare reașezare” a sistemului salarial, subliniind că acesta nu va aduce exclusiv creșteri, ci și reduceri pentru anumite categorii de angajați la stat.
Noua lege este elaborată la nivelul Ministerul Muncii, unde se lucrează la mai multe scenarii de recalculare a grilelor salariale. Potrivit informațiilor din zona guvernamentală, varianta precedentă a proiectului a fost abandonată întrucât ar fi generat un impact bugetar estimat la aproximativ 30 de miliarde de lei anual, sumă considerată nesustenabilă în contextul actual al deficitului.
Executivul își propune să construiască un mecanism salarial mai coerent, care să reducă discrepanțele semnificative dintre instituții și categorii profesionale. În prezent, sistemul public este caracterizat de diferențe notabile între salariile acordate pentru funcții similare, în funcție de instituție sau domeniu. Sporurile și indemnizațiile acordate diferențiat au accentuat aceste dezechilibre, iar Guvernul susține că este necesară o uniformizare a grilelor.
Această uniformizare ar putea presupune plafonarea unor venituri considerate prea ridicate în raport cu responsabilitățile sau cu media sistemului. Premierul Ilie Bolojan a explicat că reforma trebuie să fie una echilibrată și realistă, adaptată capacității financiare a statului. În consecință, acolo unde salariile sunt evaluate ca fiind peste nivelul sustenabil, ajustările vor fi inevitabile.
Reforma salarizării este strâns legată de angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Adoptarea noii legi reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene, iar termenul-limită fixat pentru finalul lunii august adaugă presiune suplimentară asupra Guvernului.
În paralel, Ministerul Muncii analizează formule care să reducă impactul bugetar fără a crea dezechilibre majore în administrație. Strategia actuală privilegiază consolidarea fiscală și reducerea cheltuielilor publice, chiar dacă acest lucru presupune decizii nepopulare. Ajustările salariale descendente sunt considerate o componentă necesară pentru atingerea țintelor de deficit.
Pentru angajații din sectorul public, perioada următoare este marcată de incertitudine. Deși Executivul promite corectarea inechităților și posibile creșteri pentru anumite categorii subfinanțate, există și perspectiva unor scăderi reale de venituri. Astfel, reforma anunțată de Ilie Bolojan se conturează drept una dintre cele mai importante și sensibile intervenții asupra sistemului administrativ din ultimii ani.
